Stiri din categoria FINANCIAR
Procesele impotriva comisioanelor risca sa falimenteze bancile
09.09.2010 - 13:43
Miza conflictului dintre banci si clienti pe marginea comisioanelor din contractele de credit ar putea sa fie tocmai supravietuirea lor. Din cauza numarului mare de credite neperformante din ultimii doi ani, pierderile bancilor au ajuns atat de mari incat chiar declansarea unui simplu proces ar putea sa le aduca falimentul.
Pierderile pe care le au din cauza rau-platnicilor sunt recuperate deocamdata prin comisioane de risc impuse celor care inca mai pot sa isi plateasca datoriile, si nu prin bani de la investitori sau polite de asigurare.
"Aceste comisioane sunt puse acolo de fapt ca un fel de plasa siguranta pentru ca banca stie inca din 2008 ca va ajunge sa declare aceste credite neperformante ca fiind pierderi. Adica va trebuie sa acopere cumva aceste pierderi. Bancile stiu din 2008 ca criza va face ca la un moment dat aceste credite neperformante sa fie atat de ridicate incat sa apara pierderi foarte ridicate. Si atunci cum sa rezolve problema asta? Nu prin banii investitorilor, nu prin polite de asigurare cum a facut Lehman Brothers cu AIG, ci prin comisioanele de risc. Solutie tipic romaneasca", a declarat Gheorghe Piperea pentru Ziare.com.
Totusi, momentul in care bancile vor fi nevoite sa isi recunoasca problemele si chiar sa intre in insolventa nu este departe.
"Bancile vor falimenta pentru ca multe sunt in faliment. Ar trebui sa incepem sa ne intrebam cum au rezistat aceste banci timp de doi ani cu astfel de credite neperformante. Oare cine este de vina ca le-a tinut in viata, desi erau in faliment inca din 2008. Sunt multe banci care sunt in situatie delicata si vor intra in faliment", ne-a explicat avocatul specializat in faliment si insolventa.
Situatia bancilor este atat de delicata incat si chemarea lor in instanta le poate aduce falimentul. Asta pentru ca ratele la credite ar urma sa fie suspendate pe perioada procesului, banca urmand sa piarda astfel chiar si milioane de euro pe luna. In opinia avocatului Gheorghe Piperea doar acest gand ar trebui sa ii determine pe bancheri sa caute o solutie amiabila.
"Daca se vor declansa aceste procese se va cere si suspendarea platii ratelor pana la solutionarea procesului. Sau a comisionului. Pentru ca sunt rate stabilite ilegal. Ganditi-va ca sunt 5.000 de insi care vor sa dea in judecata bancile si luati cate 300 de euro in medie pe luna timp de 20 de luni. Asta e un risc major de insolventa pentru banca.
Daca bancherii inteleg acest lucru, atunci vor discuta si vor rezolva problemele in mod amiabil. Daca nu, atunci nu e nicio problema. Mai cheltuie niste bani cu avocatii, cu PR-ul. Aceste costuri vor fi recuperate de la clientii bun-platnici. Si daca da vreo banca faliment atunci se merge la Fondul de garantare care da o suma maxima de 50.000 de euro", a adaugat el.
Atentie la aprobarea tacita
Cei care nu accepta conditiile abuzive ale contractului de credit au la dispozitie mai multe metode de a cere schimbarea lui, insa cea mai eficienta este actiunea in justitie. Pana acum, alternativele amiabile au durat prea mult si nu au adus rezultate satisfacatoare.
Primul lucru pe care trebuie sa il faca un client nemultumit este sa trimita bancii o notificare de refuz, in caz contrar noul contract urmand sa fie aprobat tacit.
"Din pacate acest gen de atitudine nu a dat rezultate deloc pentru ca nu s-a raspuns sau s-a raspuns in doi peri de catre banci. Raspunsurile au fost de genul 'Am inteles problema dumneavoastra. Nu se rezolva'", a explicat Gheorghe Piperea.
Clientii au la dispozitie si un demers administrativ, dar care dureaza mai mult. E vorba de o plangere la ANPC, al carei raspuns este dat in 30 de zile. Pana acum au fost inregistrate 536 de reclamatii referitoare la credite, dintre care 109 s-au referit la perceperea comisionului de risc, si au fost aplicate amenzi de 270.000 de lei. Totusi, nici asta nu rezolva problema clientilor, ci doar ii pune pe drumuri.
Procesul, singura varianta cu sanse mari de castig
Procesul ramane, astfel, singura varianta care poate sa determine banca sa modifice contractul sau sa elimine clauzele abuzive. Costul legal este, insa, ridicat daca banca va fi data in judecata in mod individual. Ca sa nu mai vorbim de cheltuielile de judecata in cazul in care procesul este castigat de banca.
"Demersul poate sa fie, insa, si colectiv. E eficient pentru ca procesele colective impotriva unor banci reprezinta riscuri reputationale foarte ridicate. De aceea, bancile si-au pus in aplicare toate armele de PR pentru a diminua acest risc reputational. Amenintarea cu un proces poate sa ii determine pe bancheri sa modifice din proprie initiativa contractele respective", ne-a mai spus Gheorghe Piperea.
Procesul colectiv este eficient si pentru ca implica un cost legal mult mai mic cand e vorba de cateva sute de persoane implicate. Astfel, in cazul unui grup de 1.000 de clienti nemultumiti, costul ajunge la 30-40 de euro de persoana. Mai mult, un grup mare exercita si o anumita presiune mediatica.
"Judecatorul nu va fi impresionat pentru ca el e independent, dar va fi mult mai atent la astfel de dosare decat la cele individuale care se pierd prin lista de 100 de dosare pe zi pe care le are. Daca are un proces de 4-500 de persoane, judecatorul va avea intr-o saptamana sau o luna doar acest proces si atunci va fi mult mai atent la acest proces", a adaugat avocatul.
3.500 de persoane s-au aliat impotriva clauzelor abuzive ale bancilor
Numarul clientilor nemultumiti de comisioanele bancare si modul in care se calculeaza dobanzile la credite creste de la o zi la alta, in prezent aproximativ 3.500 de persoane fiind membre ale grupurilor formate pe Internet care vizeaza 12 institutii bancare. Astfel, pe Yahoo exista grupuri formate din clienti ai BCR, BRD, Volksbank, Alpha Bank, Raiffeisen, ING, Bancpost, RBS, Credit Europe Bank, OTP Bank, Banca Romaneasca si Banca Transilvania.
Grupul Volksbank a depasit 1.500 de membri, iar grupurile nou infiintate numara deja cateva sute de membri. Avocatul Gheorghe Piperea le ofera deja asistenta juridica gratuita grupurilor Volksbank, BCR si Raiffeisen.
Orice client poate solicita bancii sa modifice clauzele contractului in concordanta cu noile reglementari, pana pe 20 septembrie, dupa cum au anuntat reprezentantii Agentiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
Senatul a aprobat miercuri legea de adoptare a OUG 50/2010 privind creditele populatiei. Acesta "are ca obiect reglementarea contractelor de credit pentru consumatori, in vederea crearii unui cadru legal, complex si cuprinzator, astfel incat consumatorii sa beneficieze de o inalta protectie, incurajand totodata mediul concurential din domeniul serviciilor bancare", dupa cum a explicat in plenul Senatului vicepresedintele ANPC, Samuel Calota.
In cadrul dezbaterilor, senatorul PD-L Iulian Urban a declarat ca este ingrijorator ca sistemul bancar din Romania ignora aplicarea dispozitiilor acestei ordonante.
"Este ingrijorator faptul ca sistemul bancar din Romania alege sa sfideze un act normativ de care cetateanul roman are nevoie, astfel incat acesti clienti ai bancilor ajung sa se organizeze in tot felul de grupuri care apeleaza la avocati, chemati sa mearga in fata instantelor pentru a forta bancile sa puna in aplicare dispozitiile acestui act normativ. Stiu ca la ANPC curg in valuri plangeri, reclamatii si sesizari ale clientilor bancii, care vin si spun ca bancile refuza sa puna in aplicare dispozitiile ordonantei 50. Ca urmare, fac un apel la conducerea ANPC, solicitand ca orice banca care nu pune in aplicare OUG 50 sa nu fie sanctionata cu amenda contraventionala, pe care, apoi, armatele de avocati vor contesta. Nu, mergeti direct cu sanctionarea cea mai drastica, mergeti direct pe suspendarea activitatii de creditarea bancii respective", a spus Urban.
Plenul Senatului a aprobat legea de adoptare a OUG 50/2010 cu 66 de voturi pentru si o abtinere.
Sursa: Ziare.com
Marea minciună cu taxele mici din România
09.09.2010 - 13:23
Vreţi impozit progresiv? Uite cum se poate face! Cocktail de politici fiscale pentru tratamentul
dezastrului social.
De mult nu mai e un secret de-al contabililor faptul că în România faptul că în România cota unică e o glumă şi că de fapt taxarea muncii este progresivă. Concret, ea (tax wedge) pleacă de la 40% pentru salariul minim pe economie şi ajunge la 45% pentru veniturile cu puţin peste medie.
Un aşa nivel de impozitare este printre cele mai mari din UE şi din lume, după cum se poate vedea pe datele Eurostat sau OECD. Asta pentru că în alte ţări pragurile mari ale impozitării progresive se aplică doar la veniturile foarte mari şi - foarte important - nu se cumulează integral cu contribuţiile sociale. Dimpotrivă, sistemele din Vest sunt gândite în aşa fel încât taxarea mare să intervină după plafonarea contribuţiilor sociale. De la un punct, contribuabilul încetează să mai dea bani pentru propria pensie şi începe să dea pentru pensiile altora.
Plafonarea contribuţiilor sociale a fost propusă şi la noi, chiar odată cu introducerea cotei unice, dar nu s-a aplicat. Motivul principal era aducerea în zona impozabilă a veniturilor foarte mari, ai căror titulari nu se bazează absolut deloc pe o viitoare pensie de la stat. Motivul secundar: reducerea cheltuielilor viitoare cu pensiile celor care au venituri mari şi totuşi le declară, politică de natură să mai întârzie colapsul sistemului de pensii.
Vestea proastă este că acum nu mai e spaţiu de manevră aproape deloc. Nu se poate introduce cota progresivă, pentru că fiscalitatea e deja destul de mare şi pentru că ne-ar adânci şi mai mult în recesiune. Nu se pot plafona contribuţiile la pensie pentru că asta ar echivala cu un impozit regresiv: practic, impozitarea ar scădea doar pentru cei cu venituri foarte mari. Iar simpla reducere a cotei unice nu ar fi de ajuns decât dacă s-ar duce la zero.
Vestea bună este că cele trei măsuri, imposibil de luat fiecare în parte, pot fi luate uşor împreună. Da, cotă unică poate fi simultan progresivă iar plafonarea contribuţiei sociale este tocmai ceea ce le leagă.
Să presupunem următorul exemplu: Este introdusă o cotă progresivă cu două praguri: 0% pentru veniturile mai mici decât - să zicem - salariul mediu şi 25% pentru tot ce depăşeşte acest nivel. Separat, contribuţia pentru pensie este stabilită la 25% pentru întregul venit, dar plafonată la un salariu mediu.
Practic, un contribuabil plăteşte 25% pentru orice venit. Scriptic, primul sfert de salariu mediu se duce în propriul cont de pensie iar tot ce depăşeşte acest nivel intră în buzunarul mai larg al statului. Din care, evident, statul acoperă deficitul bugetului de pensii. Dar pe asta o făcea deja.
Acesta este în realitate sistemul după care funcţionează şi sistemele
fiscale vestice, iar o rată mai redusă de impozitare corespunde nivelului de dezvoltare
al României de acum. Cu nici patru milioane de salariaţi, e deja clar că mergem spre faliment.
Sigur, reducerea bruscă a fiscalităţii de la 40-45% până la 25% înseamnă un şoc la nivelul încasărilor, care trebuie acoperit cumva. Totuşi, şocul nu este atât de mare cât ar putea părea la prima vedere. Din impozitul pe venit de 16%, bugetul colectează doar echivalentul a 3,7% din PIB (în creştere de la 3,4% în 2004 când funcţiona taxarea progresivă). Aceasta este suma care trebuie acoperită. Jumătate se rezolvă automat, prin stornarea taxelor plătite de stat în contul bugetarilor. Practic, bugetul ar scoate din contabilitatea de cheltuieli cu personalul mai mult de o cincime, adică 2% din PIB. Mai rămân de acoperit din altă parte doar 1,5-2% din PIB.
Mărirea TVA concomitent cu reducerea impozitării pe muncă ar fi fost o combinaţie perfectă: surplusul de venituri se întorcea la stat prin impozitul indirect
. De aceea, mărirea TVA pe nepusă masă a fost un moment ratat definitiv. Mai există doar marja de un procent, până la 25%.
Pe de altă parte, există în continuare pârghia taxelor pe proprietate. Ele sunt încă mici şi pot fi ridicate în contrapondere la o eventuală reducere a fiscalităţii pe muncă. Firmele (-22% la cheltuieli cu personalul) şi angajaţii (+7% la salarii) ar avea brusc mai mulţi bani, din care să plătească taxele. Pentru pensionari ar fi un efort în plus
, dar mult mai mic decât reducerea pensiilor propusă de curând. Iar cei care până acum nu plăteau mai nimic ar ajunge să plătească ceva, pentru că proprietatea e aproape imposibil de ascuns.
Dacă forţează puţin nota atunci când ridică taxele pe proprietate, un guvern curajos poate tăia în termen foarte scurt impozitarea muncii, cu o gaură de încasări acceptabilă. Efectul pe termen scurt ar fi relansarea rapidă a economiei, ba chiar cu ritmuri mari de creştere, iar pe termen lung am putea spera iar la însănătoşirea pieţei muncii şi la acoperirea deficitelor sociale.
Sursa: Romanialibera.ro
ANAF nu vrea softuri gratuite, ci dă 420.000 € pe videoconferinţe
09.09.2010 - 09:08
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) refuză să folosească softurile gratuite care permit realizarea de videoconferinţe, precum Skype, pe motiv că pot fi ţinta atacurilor cibernetice, şi preferă să cumpere pentru 420.000 de euro (TVA inclus) din bani publici un sistem de comunicare video.
"Programele asemănătoare Skype, care folosesc reţele publice de comunicaţie, sunt vulnerabile în faţa intruziunilor şi agresiunilor", au declarat reprezentanţii ANAF la solicitarea ZF.
Potrivit acestora, sistemele care vor fi achiziţionate trebuie să fie sigure, întrucât, în majoritatea situaţiilor în care vor fi folosite, datele transmise vor fi confidenţiale. Potrivit unui anunţ publicat pe e-licitatie.ro, ANAF organizează în această lună o licitaţie pentru achiziţionarea a 44 de terminale şi 7 seturi de videoproiecţie, a câte un videoproiector şi un ecran. Potrivit reprezentanţilor ANAF, sistemul de videoconferinţă ce urmează să fie cumpărat va asigura comunicarea între sediul central al instituţiei şi direcţiile judeţene.
Contractul va fi valabil 90 de zile de la data semnării. Companiile care vor să participe la licitaţie trebuie să aibă o cifră de afaceri medie anuală minimă de 500.000 de euro.
Sursa: Zf.ro
Baza de calcul a contribuţiilor pentru drepturi de autor va fi venitul brut minus 20%
09.09.2010 - 08:55
Baza de calcul a contribuţiilor plătite de către persoanele remunerate prin drepturi de autor va fi venitul brut minus cheltuiala forfetară de 20%, iar în cazul convenţiilor civile contribuţiile vor fi calculate la nivelul total al venitului, potrivit unui proiect de OUG.
Baza de calcul la care se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale şi asigurări pentru şomaj nu poate depăşi în cursul unei luni calendaristice echivalentul a de cinci ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Proiectul de ordonanţă precizează că plătitorii de venit au obligaţia declarării, calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale, dar nu şi asigurări de sănătate, ceea ce echivalează cu o contribuţie totală de 11% din baza de calcul, faţă de 16,5% în prezent .
Plătitorii de venituri din drepturi de autor vor reţine, declara şi calcula contribuţiile de asigurări pentru pensii şi şomaj aferente beneficiarilor.
Astfel, firmele vor avea obligaţia de a depune lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile de natură profesională, câte o declaraţie privind evidenţa nominală a persoanelor care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale.
Proiectul este discutat în şedinţa de Guvern de miercuri.
Normele metodologice la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 58/2010, pentru modificarea şi completarea Legii privind Codul Fiscal, stipulau plata contribuţiilor de către beneficiari, prevedere care a determinat crearea unor blocaje şi cozi în unităţile de depunere la finele lunii trecute.
Pe de altă parte, un proiect separat, aflat în dezbatere publică, prevede că persoanele cu venituri din activităţi independente vor plăti, din ianuarie 2011, contribuţii de asigurări sociale de cel puţin 25,36% şi până la 35% din venituri, aproape dublu faţă de nivelul actual.
Premierul Emil Boc i-a cerut ministrului Finanţelor, în şedinţa de miercuri a Guvernului, ca la elaborarea modificărilor la Codul Fiscal să aibă în vedere faptul că Guvernul nu susţine dublarea cuantumului de contribuţii sociale pentru persoanele plătite cu drepturi de autor, deşi proiectul a fost elaborat de Dan Lazăr, consilier al primului ministru.
Potrivit acestui proiect, contribuţia de asigurări sociale de stat (pensii) ar fi urmat să crească de la 10% la 24,43%, contribuţia de asigurări sociale de sănătate de la 5% la 8,35%, iar cea la bugetul asigurărilor pentru şomaj de la 0,5% la 0,78%.
Sursa: Mediafax.ro
<<
<
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
>
>>
|
bun venit pe portalul RoStClub.com. Esti vizitatorul cu numarul 
